>>Dacă vreți să vedeți fotografii din plimbările noastre ne puteți urmări atât pe Instagram – Turist în Țara Mea cât și pe Facebook – Turist În Țara Mea.<<

Taverna Ceahlău Durău

Şi pentru ca am rămas dator cu ceva poveşti din călătoria de la sfârşitul lui august la Durău am zis să revin cu detalii despre locul unde se poate mânca foarte bine în mica staţiune de la poalele Ceahlăului.

După ce ne-am făcut rezervarea la Hotel Bistriţa si până era gata camera pentru noi am decis să mergem să mâncăm ceva şi prima opţiune a fost Taverna Ceahlău care este situată aproape în mijlocul staţiunii lângă un pârâu rapid de munte şi chiar pe marginea infamului DJ155F ce uneşte Durăul de Izvorul Muntelui şi Bicaz.

La intrare taverna este păzită de un urs şi un cerb sculptate în lemn ce fac deliciul turiştilor şi mai ales al copiilor.

În interior o terasă mică şi cochetă cu mese şi bănci din lemn masiv te îmbie să te aşezi pentru o masă delicioasă.

Meniurile au venit imediat şi am început alegerea preparatelor după gustul fiecăruia.

Eu am decis să mă destrăbălez puţin din punct de vedere culinar aşa că am ales un şaşlâc cu costiţă de porc şi o porţie de papanaşi cu duceaţă, soţia a ales un păstrăv la grătar şi bineînţeles papanaşii cu dulceaţă iar cea mică normal că a ales… pizza. :))

Mâncarea a venit relativ rapid în condiţiile în care terasa era plină de clienţi din toate coluţurile ţării şi chiar ale Europei (moldoveni (din republică mă refer 😀 ), ceva francezi/belgieni şi nişte englezoi rătăciţi).

Şaşlâcul a venit cu costiţa de porc înşirată pe o sabie de fier aşezată pe o farfurie de lemn (destul de tocită) cu nişte cartofi la cuptor şi un sos excelent.

Păstrăvul la grătar a fost foarte delicios din spusele soţiei, mai ales că la capitolul ăsta avea ca termen de comparaţie păstrăvii serviţi vara asta la Păstrăvăria Poiana din Mălini şi la Hanul Păstrăvarului de pe Rarău.
Despre pizza nu pot să spun prea multe deoarece nu prea a rezistat mult în farfurie.

Cantităţile fiind destul de mari, deja după ce am terminat aceste farfurii eram foarte aproape să anulăm comenzile de papanaşi pentru că simţeam că nu prea mai este loc, însă după cum am zis mai sus am decis să dăm peste cap numărătoarea caloriilor.

Au sosit şi papanaşii care au fost foarte gustoşi, cu multă brânză şi smântână care însă şi-a găsit alt pofticios care să o savureze. :))

Am încheiat bineînţeles cu o cafea şi un capuccino care să zicem că au fost normale, nimic special, însă când eşti obişnuit cu cafeaua de la Făbricuţa de Cafea este extrem de dificil să mai fii impresionat de o cafea deoarece ştacheta este destul de ridicată.

După acest prânz copios am plecat spre Hotel Bistriţa pentru a ne lua în primire camera şi apoi am trecut la arderea caloriilor la Parc Escalada din Durău, însă despre asta în alt articol când voi mai avea timp/chef de scris.

Bile albe: reţetele interesante, calitatea mâncării, servirea rapidă şi amabilitatea chelnerilor, atmosfera.
Bile negre: farfuriile alea de lemn care sunt foarte interesante însă nu ştiu cât de bine pot fi curăţate de la un client la următorul, preţurile cam ridicate.

Votul meu cam 4 stele din 5.

Locaţia pe Google Maps ca să vă fie mai uşor de ajuns: