Ideea acestui articol a pornit de la tweet-ul ăsta al lui Radu în care zicea de ce permanent este vorba despre şmecheri vs fraieri în România.
Păi cam aşa stă treaba în mai toate segmentele societăţii.
Nu există o cultură şi o mentalitate a legii win-win în care fiecare dintre părţi iese câştigată şi mulţumită după o negociere, un business sau chiar o simplă interacţiune umană.
Dacă ai de vânzare o maşină, o aranjezi cât poţi de bine, îi ascunzi defectele şi încerci să găseşti un fraier care să ţi-o cumpere chiar dacă ştii că ai băgat în ea ulei de ăla prost sau că motorul cam consumă ulei dar tu i-ai pus un tratament ce ţine exact până la primul schimb. Nu eşti atent puţin, nu ai ceva cunoştinţe de mecanică ai şi devenit fraierul de serviciu.
Dacă ai de vândut o casă/apartament nu zici nimic de vecinii ciudaţi care o dată pe săptămână fac chef cu manele sau că atunci când plouă mai mult de o zi începe apa să se infiltreze prin pereţi. Până la urmă cade un fraier în plasă şi scapi de ea. Ca un şmecher ce eşti.
La semafor. Întotdeauna se vor găsi nişte şmecheri care să-i facă pe fraierii ce aşteaptă corect în coloană, ori pe linia de tramvai, ori pe banda de obligatoriu dreapta etc.
Dacă eşti domnişoară tinerică te aranjezi cât mai bine, cu haine cât mai … deloc, sau cu diverse implanturi în aşa fel încât să atragi cât mai uşor un “fraier” care să-ţi plătească consumaţia, să te ducă în excursii sau chiar să te ia de nevastă de ce nu.
“- Cum aţi reuşit în viaţă domniţă?
– Am fost şmecheră!”
Asta mi-a adus aminte de vorba aia: Unii cheltuie 1000€ pe telefon, mii de € pe maşină, sute de € pe haine de firmă ca să impresioneze o gagică în colanţi de 20 de lei.
Dar să trecem la lucruri mai serioase. De parcă astea de pâna acum n-ar fi fost serioase.
Statul.
Cum îşi vede el partenerii din mediul privat?
Adică cei care produc, plătesc taxe şi impozite, adică exact cei care ţin în picioare întreg aparatul de stat. Ca pe nişte “fraieri” cărora le pune taxe pe lăcomie, pe care îi tratează cu dispreţ când îi plimbă pe la 10 birouri pentru o ştampilă. De ce? Pentru că este şmecher.
Cum îşi tratează statul cetăţenii?
Ca pe ultimii fraieri care sunt obligaţi să plătească zeci de mii de lei contribuţii la sănătate şi altele iar când trebuie să beneficieze de servicii medicale descoperă că “nu mai sunt fonduri” sau că dezinfectanţii sunt de fapt “aqua chioara”.
De ce? Pentru că statul e şmecher şi nu poate fi tras la răspundere pentru asta.
Deci, treaba asta cu şmecheri vs fraieri este bine împământenită la noi chiar din capul statului şi chiar de la cele mai fragede vârste.
Practic ne este scris în ADN să încercăm să-l fraierim pe celălat şi nicidecum să lucrăm în echipă ca o societate ce poate evolua prin relaţii reciproc avantajoase.
Semnat,
Un fraier.